Continuăm serialul despre istoria fotbalului sibian povestit de N.I. Dobra în ziarul Tribuna între 2002 și 2003.
Sportulsibian.ro va prezenta în fiecare săptămână câte un episod din care vor reieși povești despre echipele reprezentative ale secolului trecut, Șoimii Sibiu, Arsenal Sibiu, CSM Sibiu, Gaz Metan Mediaș, Carpați Mârșa și FC Inter Sibiu.
Episodul 6
După terminarea celui de-al doilea război mondial, „studenţii” clujeni s-au întors acasă, Sibiul rămânând, din nou, fără echipă în prima divizie. Două erau echipele mai răsărite ale oraşului: Arsenal, care în ediţia 1946/47 ocupa locul 6, în seria a 3-a a Diviziei B, şi Şoimii Sibiu, care, în aceeaşi ediţie, s-a clasat pe primul loc în Divizia C, promovând în B.
Aşa se face că, în ediţia următoarea, aveam două formaţii în eşalonul secund, ambele aspirând la promovare. Cum se întâmplă de obicei, cele două s-au tras reciproc de picioare, Şoimii terminând campionatul pe locul 2, Arsenal, pe 6, iar seria a fost câştigată – cu un punct avans! – de Dezrobirea Constanţa. De remarcat eficacitatea în atac a celor de la Şoimii-CFR, care, în 30 de întâlniri, au marcat 68 de goluri, primind doar 30. (Am omis să vă spun că, în momentul promovării în B, Şoimii a fuzionat cu Sportul CFR Sibiu, numindu-se Şoimii-CFR).
Șoimii-CFR a revenit în Divizia A după 15 ani
Ediţia 1948/49 a rămas multă vreme în amintirea iubitorilor de fotbal sibieni, pentru că, la finele ei, visul lor s-a împlinit, Şoimii-CFR promovând. Făcând parte dintr-o serie grea – cu ARLUS Bacău, Textila Sf. Gheorghe, Concordia Ploieşti, XSU Iaşi şi, bineînţeles, Arsenal – Şoimii-CFR a avut un parcurs glorios, terminând cu un avans de 7 puncte faţă de a 2-a clasată:
1. Şoimii-CFR 26 17 6 3 64-21 40
2. ARLUS 26 13 7 6 42-30 33
Lotul sibian îi avea în componenţă pe Popa, Popescu – portari, Moraru, Gheorghiu, Moldovan, Muscă I, Kundt, Văcaru, Hociotă, Kucerak, Gârleanu II, Dragoman, Stuparu. Arsenal s-a clasat abia pe locul 10, deşi avea un lot valoros: Suciu, Cerbu – portari, Toderici, Băilă, Bodea II, Dan, Silaghi, Straja, Kiss, Gherman, Geamănu, Ghiling, Izdrăilă, P. Moldovan, Bodea I, Ghebu, Frunzescu.
4500 de spectatori la derby-ul Șoimii – Arsenal
În ziarul Lupta Sibiului, din 2 iulie 1949, era inserată cronica derby-ului dintre Şoimii-CFR şi Arsenal, câştigat de prima echipă cu 1-0, prin golul marcat de Dragoman (min. 60). La partidă au asistat circa 4.500 spectatori, o cifră mare pentru vremea aceea.
În acea ediţie a Cupei României, sibienii au avut o excelentă comportare: 6-1 cu CFR Cluj, 2-0 cu ISS Hunedoara, 3-2 cu Muntenia Moreni, pierzând în semifinale cu 5-0 în faţa echipei CSCA Bucureşti, care avea să câştige trofeul. (Jucau la viitoarea CCA, între alţii: Voinescu, fraţii Zavoda, Apolzan, Roman, Bone, Drăgan).
Șoimii învinge Steaua și Dinamo dar retrogradează după doar 1 an
Campionatul următor s-a disputat în 1950 (primăvara, turul, toamna, returul). Erau 12 echipe, cele mai tari la acea oră fiind Flamura Roşie Arad, Locomotiva (viitorul Rapid) Bucureşti, Ştiinţa Timişoara, CCA, ICO Oradea. Fără o bază materială suficient de puternică, beneficiind doar de jucători din „ograda” proprie, echipa sibiană – devenită Locomotiva – n-a rezistat, încheind campionatul pe ultimul loc:
12. Locomotiva 22 4 8 10 28-38 16
Cele patru victoii obţinute au fost cu CCA (1-0), cu Dinamo (2-1), cu Metalul Reşiţa (4-2) şi cu ICO Oradea (2-0). „Aventura” n-a durat decât un an. Ziarul local de-atunci consemna ultimul meci al Locomotivei în divizia A: „În ultima partidă divizionară oficială a sezonului, Partizanul Petroşani a învins pe merit Locomotiva Sibiu cu 1-0 (0-0), jocul fiind de un nivel tehnic scăzut şi fără nerv. Oaspeţii au dominat mai mult la începutul partidei, dar nu au reuşit să deschidă scorul decât în partea a doua a jocului, când învinşii au dominat terenul şi au presat puternic poarta bine apărată de Crâsnic. Gazdele au jucat fără ambiţie şi toţi jucătorii au fost sub nivelul posibilităţilor lor. Cu mai multă insistenţă în faţa porţii adverse ar fi putut învinge şi odată cu victoria şi-ar fi asigurat pe mai departe un loc în prima divizie a ţării. Unicul punct al partidei a fost marcat de Cricovan, în min. 70. De la sibieni s-au remarcat în mod deosebit Gheorghiu, Băilă, Kucerak”. Cu cele două puncte pe care le-ar fi câştigat pe teren propriu, sibienii ar fi acumulat 18 şi, având golaveraj mai bun decât Partizanul Bucureşti şi Metalul Reşiţa, ar fi scăpat de retrogradare!
Rezultate Locomotiva Sibiu (Șoimii) în Divizia A, 1950.
În acelaşi ziar este consemnată victoria cu 2-1 (2-1) a echipei Metalul IMS Sibiu aupra formaţiei Flamura Roşie Cluj, contând pentru calificarea în divizia B.
„5 000 de spectatori au aplaudat victoria localnicilor care şi-au cucerit prin aceasta un meritat loc în secunda divizie a ţării. Desfăşurând un joc frumos, luptând cu elan pentru victorie, ambele formaţii au prestat un fotbal de calitate, care pe alocuri a întrecut nivelul partidelor divizionare. Învingătorii au avut un atac care a pus de multe ori în dificultate buturile adverse. Apărarea a jucat însă defectuos şi a comis greşeli, dând posibilitatea lui Suciu să se remarce. Oaspeţii au avut o apărare hotărâtă datorită căreia au putut realiza acest rezultat strâns. Punctele au fost înscrise de Moldovan (20) şi Popa (42), respectiv Stoica (32), în propria poartă pentru învinşi.”
1950 – pentru a doua oară consecutiv în semifinalele Cupei României
În Cupa României, din nou, o prestaţie foarte bună a Locomotivei: 4-2 cu CS Făgăraş, 2-0 cu Spartac BRPR, 1-0 cu Locomotiva Arad, pierzând cu 2-0 în faţa CCA-ului, formaţie care va cuceri trofeul.
Echipa fanion devine Metalul redenumita succesiv Înainte, Libertatea, Progresul, CSA, ASA…
În anul următor (1951), jucând în seria I a diviziei B, Locomotiva s-a… stins, clasându-se pe ultimul loc şi retrogradând. În schimb, proaspăt promovata Metalul, a fost la un pas de promovare. Evoluând în seria a II-a, a terminat pe locul secund, la doar două puncte de lider, Metalul Câmpia Turzii. La conducerea tehnică a Metalului Sibiu se afla Traian Vasile, iar jucători erau Suciu, Coman, Orban, Hulea, Dascălu, Frunzescu, Moldoveanu, David, Kucerak, Bratu, Popa, Stoica, Ghiling.
În Cupa României, Metalul ajunge până în sferturi (2-0 cu Metalul 131, 6-2 cu CSA Craiova), pierzând cu CCA (2-1), formaţie de neînvins la acea oră.
Nu ştiu cui nu i-a plăcut denumirea echipei şi i-a schimbat-o în Înainte, ocupând locul 4 în ediţia 1952 a diviziei B (seria I).
În 1953, nu mai e Înainte ci Libertatea, coborând pe locul 10 în aceeaşi serie I, cu rezultate contradictorii, 0-5 cu Flacăra Ploieşti, 5-0 cu Flamura Roşie Sf. Gheorghe, 2-6 cu Şantierul Constanţa, 4-1 cu Flacăra Roşie Bacău… De remarcattitulatura echipelor din acea perioadă: Flacăra, Flamura Roşie, Locomotiva, Metalul, Partizanul, Dezrobirea, Stăruinţa, Ştiinţa fiind cele mai frecvente.
Un an mai târziu, echipa sibiană figurează cu numele de Progresul şi se clasează pe locul 2 în prima serie, la distanţă de 7 puncte de lider, Progresul Bucureşti, aceeaşi poziţie având-o şi în 1955, dar la 9 puncte distanţă de Locomotiva Bucureşti. Din lotul de-atunci făceau parte Popescu, Belaşcu, Geamănu, Constantin, Frunzescu, Gherman, Toderici, Silaghi, Marcu, Câmpeanu, Naghi, Bodo, Tirică.
În 1956, parcă obosită de atâtea lupte fără succes pentru promovare, echipa coboară pe locul 6, dar, oricum, numărându-se printre protagonistele diviziei B.
Începând cu anul competiţional 1957, se trece la sistemul toamnă, turul, primăvară, returul, pentru a se alinia reprezentativa la programul internaţional. Progresul se clasează pe locul 5 în seria I. În 1958 apare sub numele de Clubul Sportiv Armata Sibiu, echipă de care îmi aduc aminte bine, copil fiind şi nelipsind de la nici un meci de pe stadionul Metalul din Sub Arini. Jucau: Eremia, Gavrilovici – portari, Ene, Bratu, Ioniţă, Ghec, Solomon, Georgescu, Toderici, Băilă, Baboe, Tetea, Protopopescu, Rascher, Dragoman, Covaci, Dragoş, Foale, Moraru, iar antrenor fiind prof. Cornel Simionescu. Seria a fost câştigată de Minerul Lupeni, dar lupta s-a dat până la ultima etapă:
1. Minerul Lupeni 26 14 5 7 38-23 33
2. CFR Timişoara 26 13 5 8 40-24 31
3. CSA Sibiu 26 13 4 9 48-37 30
În următorul campionat, sibienii s-au clasat în final pe locul 6 în clasamentul seriei a III-a.
Iată o scurtă cronică din ziarul medieşean „Drum nou” despre partida CSA Sibiu – Gaz metan disputată în 9 septembrie 1959, scor 1-1 (1-1): „Stadionul Independenţa din Sibiu, neîncăpător, peste 8 000 spectatori, dintre care 500 de medieşeni, au asistat la un joc de factură modestă, meritul unui rezultat de egalitate revenind apărării medieşene în frunte cu Szabo, Sarlea şi Mureşan, golurile fiind marcate de Sarlea, în min. 35, iar sibienii au egalat din 11 m”. Formaţiile aliniate au fost: CSA: Eremia, Ghec, Foale, Toderici, Solomon, Rascher, Haşegan, Laufeag, Tetea, Scânteie. Gaz metan: Dumitrean, Luca, Limbăşan, Sarlea, Molnar, Diaconu, Feurdean II, Feurdean I, Juncan, Oancea, Zanca.
1959 – Apare CSM Sibiu care i-a locul echipei ASA în „B”
În campionatul regional activau câteva echipe buniciele: CSM, CFR, CSA II… De fapt, nou înființata echipă CSM a şi câştigat campionatul regiunii Stalin. În schimb, CSA, devenită ASA, începe să dea semne de oboseală, deşi lotul avea jucători peste medie: Eremia, Stoişor, Tiţeica, Foale, Nagy, Ghec, Toderici, Solomon, Rascher, Tetea, Tănase, Laufceag, Baban, Dragoş, Scânteie. La 27 iulie 1960, ziarul Flacăra Sibiului anunţa „Măsuri pentru dezvoltarea fotbalului sibian”, principala fiind înlocuirea echipei ASA din campionat cu CSM, prin selecţionarea tuturor fotbaliştilor de valoare ai Sibiului, din toate generaţiile. Octavian Lupea, „Tata” – cum îi spuneam noi – era preşedintele secţiei şi avea la dispoziţie nu mai puţin de patru echipe. Lotul I: Stoişor, Orlandea, Nagy, Ene, Ghec, Foale, Lutsch, Buday, Rascher, Solomon, Toderici, Dragoman, Geamănu, Schwem, Popa, Scânteie, Mihuţ, Dadeş, Babam (antrenor Ghiling). Lotul II: I. Munteanu, Munteanu II, Dopp, Păşteanu, Aftenie, Belaşcu, Panţiru, Barac, Greger, Toth, Canciu, Toma, Frum, Cristea (antrenor Kucerak). Lotul III: Banciu, Dunăreanu, Tăuceanu, Flichiş, Lazăr, Murbea, Nicula, Lupean, Cernuşcă, Gherciu, Popa, Mihai (antrenor Gh. Răşinaru). Lotul IV (juniori): Liebarth, Haşoti, Ordeanu, Opriş II, T. Vasile, Nedelcu II, Beşta, Ghinţu, Barna, Dumitru, A. Răşinaru (antrenor Tr. Todoran)
Numai că reorganizarea n-a schimbat mai nimic, rezultatele fiind modeste şi echipa terminând campionatul 1960/61 pe locul 4. În anul competiţional următor echipa este întărită cu un portar, Buzatu, şi cu Cherciu, Topay, Negrea, Dombrovschi, Armeneanu, numai că… degeaba. Satisfacţia sibienilor a fost că în veşnicul derby, CSM a dispus de Gaz metan cu 4-0 (0-0), în faţa a peste 10 000 de spectatori! (Pe vremea aceea singura tribună era cea de lemn). La 21 mai 1961 a avut loc întâlnirea, formaţiile fiind următoarele – CSM Sibiu: Munteanu – Lutsch, Flichiş, Ene, Solomon, Popa (Dombrovschi), Toderici, Baban, Dragoman, Topay. Gaz metan Mediaş: Todea – Szabo, Limbăşan, Olteanu, Iuhasz, Mureşan, Oancea, Szacacs, Staudt, Zigler, Comşa (Feurdean).
ASA Sibiu a rămas să joace în campionatul regional, cu cei rămaşi pe dinafară după selecţie: Dragoş, Tiţeica, Pavel, Oancea, Tănase, Gâlmeanu, Marin Lucian, Dragomir, Al. Moldovan, Băilă, Frunzescu. (va urma)
N.I.Dobra (Tribuna Sporturilor, anul XII, nr 648, 16 dec. – 22 dec. 2002)
