Continuăm serialul despre istoria fotbalului sibian povestit de N.I. Dobra în ziarul Tribuna între 2002 și 2003.
Sportulsibian.ro va prezenta în fiecare săptămână câte un episod din care vor reieși povești despre echipele reprezentative ale secolului trecut, Șoimii Sibiu, Arsenal Sibiu, CSM Sibiu, Gaz Metan Mediaș, Carpați Mârșa și FC Inter Sibiu.
Episodul 10
În 1970, Sibiul avea o echipă în Divizia B, CSM, şi două în Divizia C – Independenţa şi ASA. Independenţa, la luptă cu Mureşul Deva, s-a clasat pe primul loc în seria a VI-a, obţinând dreptul de a participa la barajul de promovare. Numai că n-a fost să fie, înregistrând următoarele rezultate: 1-1 (1-0) cu Vulturii Lugoj, 1-2 (1-0) cu Chimia Făgăraş, gol marcat de Suciu (autogol), 1-2 (1-1) cu Arieşul Turda, gol înscris de Räscher. A fost utilizat lotul: Manta, Hizo – Rubint, Marcu, Nagy, T. Munteanu, Räscher, Rotaru, I. Munteanu, Cherciu, Moraru, Firiţeanu, Serfözö, Boboloţ, Florea.
ASA Sibiu s-a clasat pe locul 8, avându-i în lot pe Răduţă, Romilă, Vancsa, care vor ajunge jucători de primă divizie mai târziu.
Speranţele sibienilor erau, însă, la CSM, care n-a îneput rău ediţia 1970/71: 0-0 la Olimpia Oradea, 5-1 cu Minerul Baia Mare, 2-1 cu Minerul Anina, dar a clacat la Metalurgistul Cugir (0-2), după care rezultatele au alternat, cu victorii la scor acasă, însă şi cu înfrângeri grele în deplasare: 0-2 la Mediaş, 1.5 cu Corvinul Hunedoara, 0-2 cu Olimpia Satu Mare… La sfârşitul turului, primele locuri erau ocupate în ordine de Crişul Oradea 21p, Poli Timişoara 20, Corvinul Hunedoara 19, CSM Sibiu 18.
Returul se anunţă furtunos. Antrenorii Mircea Negru şi Liviu Coman i-au inclus în lot pe Jean Gavrilă (Textila Cisnădie), Tarcu (CSM Reşiţa) şi Ţurle (SSE Sibiu), dar rezultatele erau tot… aiurea, sibienii pierzând pe teren propriu puncte când îţi era lumea mai dragă: 0-0 cu Corvinul, 1-1 cu Poli Timişoara. A promovat Crişul Oradea, pe locurile următoare stând Poli şi CSM.
În Cupa României, CSM a avut un parcurs promiţător: 2-1 cu Tractorul Braşov, 2-0 cu Unirea Alba Iulia, dar a pierdut în 16-imi cu 4-0 în faţa Progresul Bucureşti. CSM a aliniat formaţia: Liebhardt – Zaharia, Nistor, Flichiş, Voicu-Muţiu, Constantin – Schwartz (68, Creţu), Rădoi (35, Tarcu), Ungureanu, Stoicescu. La bucureşteni jucau pe vremea aceea V. Popescu, Măndoiu, Grama, Ad. Constantinescu, Beldeanu, Dudu Georgescu, Raksi, Năstase…
O satisfacţie tot am avut în 1971, echipa Şcolii Sportive Sibiu, antrenată de regretatul profesor Traian Todoran, a câştigat titlul naţional al juniorilor şi şcolarilor. După ce a terminat pe primul loc în seria a XV-a (!) – erau 16 de toate, semn că se juca fotbal juvenil, nu glumă, existând la acest nivel 192 de formaţii – la turneul final sibienii au dispus de Universitatea Craiova cu 2-0, goluri marcate de Muscă (min. 35 şi 55), de Corvinul Hunedoara cu 6-5 (1-1, 1-1), după executarea loviturilor de la 11 metri (în timpul jocului marcase Mohan), de Universitatea Cluj cu 2-1, prin golurile lui Ţurlea (49 şi 56) şi de Petrolul Ploieşti, în finală, tot la 11 metri, cu 4-3, goluri marcate de Dop, Ţurlea, Muscă şi Cornel Marcu.
Traian Tudoran a folosit lotul: Gunesch – Lodea, Vârlan, Schell, Bogdan, Hinţea, Dop, C. Marcu, Ţurlea, Muscă, Bratu, Şoaită, A. Muntean, Olaru. Dintre aceştia, câţiva vor ajunge jucători la echipe renumite (Aurel Muntean a jucat ani buni la Sp. Studenţesc Bucureşti).
În ce-i priveşte pe colegii lor de generaţie, este suficient să-i amintesc doar pe Coca (U. Cluj), Istrătescu, Dobre, Cramer (Petrolul), Naste, Amarandei (Poli Iaşi), Enescu (SC Bacău), Trandafilon (Metalul Bucureşti), unii dintre ei ajungând, mai târziu, la Sibiu.
Ediţia 1971/72 nu s-a deosebit de celelalte pentru CSM, care îşi câştiga cu conştinciozitate meciurile pe terenul din Sub Arini şi le pierdea pe cele din deplasare, astfel că a terminat pe 6. Seria a fost câştigată la pas de CSM Reşiţa, cu un avans de 11 puncte faţă de a doua clasată, Minerul Baia Mare. Lotul sibian era alcătuit din: Liebhardt, Gunesch – Zaharia, David, Flichiş, Mihai, Schell, Constantin, Creţu, Stoicescu, Răduţă, Voicu, Schwartz, Unguroiu, C. Marcu, Ţurlea, Drăgoi.
Independenţa Sibiu a câştigat, din nou, seria, dar a ratat promovarea la baraj, după 1-1 cu Vagonul Arad şi 1-1 cu Metalul Dr. Tr. Severin. La Independenţa jucau atunci: Hizo, Nagy, Judele, Munteanu, Cherciu, Serfözö, Floarea, Pavlovici, Soos, Rubint, Boboloţ, Hinţea, Bucur, Dop, Szakacs. Dar în Divizia C mai urcase o echipă sibiană, UPA, care s-a clasat a 9-a. Din lotul acesteaia făceau parte Greavu, Armeneanu, Poplăcean, Râşniţă, Cuti, Barna, Frăţilă, Laufceac, Drăghici, Ene, Drăgoi, Barac, Cristea, Petca, Şoaită, Mihai, Dinu, Barna, Unguroiu, Halmen.
Şcoala Sportivă a căştigat seria a IV-a a Campionatului republican de juniori, dar n-a mai repetat performanţa de anul precedent fiindcă era în schimbare de generaţii, cei care deveniseră campioni fiind promovaţi la CSM.
Campionatul 1972/73 trebuia să fie unul decisiv. Organele locale de partid şi de stat au ajuns la concluzia că prin fuzionarea CSM-ului cu Independenţa se va alcătui un lot puternic, cu care se poate ataca promovarea. Mircea Negru îi avea la dispoziţie pe: Liebhardt, Gavrilă, Hizo – portari, Zaharia, David, Flichiş, Mihai, Judele, Nagy, Rubint, Vârlan, Voicu, Hinţea – fundaşi, Gabel, Răduţă, Constantin, Dop, Cherciu, Marcu, Munteanu – mijlocaşi, Schwartz, Creţu, Pavlovici, Floarea, Soos, Ţurlea, Serfözö, Szakacs, Firiţeanu, Schell – atacanţi. Ideea n-a fost bună, pentru că antrenorul, având atâţia jucători, practic câte doi-trei pe un post, de multe ori nu ştia care-i cea mai bună formulă de echipă. Aşa că i-a ales pe cei ce rămân şi pe cei care pleacă la noroc. Liebhartd, David, Flichiş, Rubint, Serfözö, Schwartz, Gabel erau „senatori de drept”, dar mai jucau şi ceilalţi ca să nu facă os mort: Răduţă – 18, Marcu – 16, Creţu – 11, Cherciu – 12, Mihai – 16, Firiţeanu – 16, Ţurlea – 17…
…Sibienii n-au contat în lupta pentru promovare, aceasta dându-se între FC Bihor şi Poli Timişoara, care a avut câştig de cauză. Ai noştri au terminat pe locul 5 şi, bineînţeles, antrenorii erau de vină.
Dacă CSM nu s-a întărit cum se spera, în schimb, Îndependenţa (devenită Independenţa Cisnădie) a slabit, terminând în seria a XII-a pe locul 5, iar UPA, pe 11. La Cisnădie erau de bază Răileanu, Buruiană, Constantin, Dărăban, Bucur, Voicu, Hinţe, Munteanu, Răşinaru, iar la UPA – Cârstea, Răhăianu, Lazăr, Lutsch, Drăghici, Dinu, Poplăcean, Răşniţă. (va urma)
N.I.Dobra (Tribuna Sporturilor, anul XIII, nr 653, 11-18 februarie 2003)
