Istoria ne atenționa că doar una dintre cele 12 partide „all time” dintre FC Hermannstadt și Dinamo se încheiase fără ca suporterii să vadă goluri, astfel că iubitorii de fotbal, ziariștii sau pariorii erau pregătiți să vadă măcar o reușită în meciul din această seară.
Cu multe locuri goale -motivele sunt deja clasice- Dinamo a jucat ca acasă, având în vedere că ritmul partidei l-a dat Peluza Sud, ocupată de câini, care a avut ca omolog o peluză goală, dat fiind că Nordul sibian a lipsit din motive de liberate pentru suporteri. Nu că altfel ar face cine știe ce deranj…

Început bun, dar puțin VAR(iante) în atac
Trecem la meci, iar aici Hermannstadt-ul a început bine, semn că râul și ramul îți pot da viteză. Iar primele minute puteau aduce și un golazzo marca Ronaldo… Deaconu. După un fault la Oroian, Ronaldo al Sibiului și-a pus mingea la aproximativ 20 de metri distanță și a tras spre poarta lui Golubovic, poate și cu gândul la acea dublă ireală, tot împotriva lui Dinamo, pe vremea când juca la Mediaș. Un șut bun, dar fără vreun efect surpriză pentru portarul dinamovist, iar meciul îi dădea înainte.
Același Deaconu a servit din flancul drept pentru Buș, în careul mic, peste doar trei minute, doar că vârful Sibiului a venit mai târziu la întâlnire, amintind publicului de meciurile aproximative pe care le-a prestat pentru Corvinul Hunedoara, inclusiv pe Municipalul din Sibiu.

Dinamo s-a trezit, iar ușor, ușor mingea a început să se plimbe pe trasee mai plăcute ochiului, dar și mai eficiente pentru bucureșteni. Centrările lui Opruț au dat un pic de transpirație apărării adverse și păreri de rău fanilor gazdă, dar cam atât, fără multe implicații pentru cota lui Căbuz.
Și-a venit și minutul 28. Mingea vine din dreapta, iar pe lângă parcul Sub Arini la ceas de seară, am putut admira și o intrare magistrală în careu a lui Cîrjan. Un moment chiar la nivel de școală a lui Arsenal Londra, acolo unde acesta a fost ucenic. La post Selimovic, cel puțin asta spune jocul care continuă, dar VAR-ul e pe fir și arbitrul Vidican a mers să vadă și el ce i-a scăpat. Reluările pot bate uneori filmul, iar Dinamo a primit penalty, de parcă era și păcat să nu fie premiată pentru ce a reușit Cîrjan. De altfel, reluările au demonstrat neglijența lui Selimovic.
Până la pauză jocul a curs lent, ca într-o proză densă, cu mingea la oamenii lui Kopic aproape trei sferturi din timp. Un Kopic pe care l-a luat capul la o decizie a centralului, reușind să ofere o concurență serioasă pentru momentul lui Daniel Pancu, de la națională, cu același rezultat: cartonaș roșu și pe bancă a rămas „micuțul, dar inimosul” Florentin Petre, secundul antrenorului croat.

Chițu, Stoica și cu Buș, mai nimic nu au produs
Repriza a doua a început mai cu nerv pentru Hermannstadt-poate chiar după nervii din vestiar- cu Neguț și Chițu introduși în locul lui Oroian și Deaconu, pentru a evita din nou un final de meci după care toată lumea să se întrebe dacă pleacă Marius Măldărășanu. Iar minutul 56 era cât pe ce să reducă volumul peluzei dinamoviste, prin fața porții lui Golubovic plimbându-se centrarea lui Goncalves, condusă în exterior doar de oftatul publicului.
În repriza a doua a părut că Dinamo a vrut să joace doar la siguranță, norocul câinilor fiind și că gazdele au fost previzibile, fără să aibă omul care să o paseze în gaură, if I may. După intrarea lui Dragoș Iancu, în locul lui Biceanu, doar Buș a mai pus în pericol poarta lui Golubovic, cu un șut din întoarcere, dar care a fost de control pentru omul din poarta lui Dinamo. Multe momente de la centrul terenului au arătat precum clasicele exerciții „5 contra 2”, cu sibienii în rolul măgărușului, unul fără reacție, Chițu fiind văzut cum efectiv le făcea semn colegilor să meargă la pressing.

Și când tu nu vrei, vor alții, iar minutul 88 a pus punct oricăror calcule. Kennedy Boateng a rămas cu mingea în careu, iar după un ocol pe lângă Căbuz, mingea e în poartă. Fluier final, 0-2 și probabil vom avea parte de tot tacâmul: măscări online, contrate de susțineri pe viață pentru Măldărășanu, patroni-angajatori-martiri nemulțumiți și un antrenor care va fi nevoit să se apere, vedem dacă mai bine decât a făcut-o echipă sa.
Se trage cortina peste Municipal, dinamoviștii cântă „Iar sunt seara, departe, alături de Dinamo”, în timp ce o parte bună din cei 6.490 de posesori de bilete din această seară sunt deja în parcări, mașini sau autobuze, după încă un rateu al FCH-ului.