Un stadion săpat în stâncă în locul unuia deja construit la șes. Noua arenă a Rășinariului a devenit una dintre cele mai spectaculoase din țară, dar nu pentru că așa și-a dorit administrația, ci pentru că ar fi costat enorm ca vechiul teren să fie achiziționat.
Rășinariul și-a construit în 2010 un stadion săpat într-un deal pe Valea Ștezii, aproape de Curmătură. De ce aici, deși vechea arenă era la intrare în sat, în plin câmp drept?

Ne explică Adi Iliuț, președinte la Păltiniș Rășinari: „Vechiul stadion de la intrarea în Rașinari, situat pe locul actualului complex Montana Garden, a fost construit imediat după cel de-al doilea război mondial (1944), odată cu înființarea de către BNR a clubului Progresul București (ulterior FC Național), club care s-a înființat la Rășinari și Govora. Terenul aparținea unei familii înstărite din Rașinari, poreclită „Boieroaie „. Actuala administrație locală a încercat achiziționarea terenului în mai multe rânduri de la urmașii proprietarului, dar prețul cerut a fost unul pe care primaria l-a considerat unul foarte mare (în jur de 500.000 euro). Așa că în anul 2010 s-a început construcția noului stadion situat pe Valea Ștezii. Lucrările au durat 3 ani, iar punctul culminant al lucrării a fost excavarea dealului care era situat pe amplasamentul actualului stadion. Costurile totale ale proiectului (teren, vestiare, parcare, cai acces, utilități) au ajuns la suma de puțin peste 200.000 de euro.”

Arena are „lipici”. Echipe cu tradiție s-au antrenat aici
Adi Iliuț mai spune că stadionul din Rășinari atrage adeseori echipele din Superligă care vin să joace la Sibiu și doresc să facă un antrenament aici: „Terenul a fost inaugurat în 2013 cu meciul dintre Păltiniș Rășinari și o selecționată a Sibiului formată din foștii jucători ai Voinței Sibiu. Pe actualul stadion și-au desfășurat activitatea, pe lângă echipa locală, Hermannstadt 2 și Viitorul Șelimbăr, echipe care și-au susținut meciurile din Liga 3. Au făcut antrenamente la Rășinari și FCSB, Dinamo, Rapid sau Naționala României U21”.
Tot la Rășinari, LSS Voința Sibiu a jucat în 2015 turul 1 al Cupei României cu Înfrățirea Hărman, meci încheiat la penalty-uri cu calificarea brașovenilor.
Istoria Progresului București e strâns legată de Rășinari
Una dintre echipele de tradiție ale fotbalului românesc, Progresul București (cunoscută și sub numele FC Național București) s-a înființat la Rășinari. Site-ul istoriableualbastra.wordpress.com povestește contextul în care a apărut Progresul în inima Mărginimii Sibiului: ”(…) înființarea a avut loc pe 10 mai 1944 la Răşinari. De ce acolo şi nu la Bucureşti? Legenda spune că alertată de bombardamentul devastator efectuat de aviaţia americană asupra Bucureştiului la 4 aprilie 1944 conducerea Băncii Naţionale a României a decis în regim de urgenţă ca Secţia de Fabricaţie a Biletelor Bancare ce avea pe atunci importantul rol de a asigura permanent masa monetară în condiţiile de inflaţie generate de război, să fie strămutată în micuţa şi liniştita localitate de lângă Sibiu. Zis şi făcut. Foarte curând utilajele necesare, salariaţii care le deserveau şi familiile lor ajungeau la Răşinari. Imediat după instalare domnii Traian Pătraşcu şi Nicolae Pop au luat o iniţiativă lăudabilă şi cu sprijinul unor tineri tipografi mari iubitori ai sportului rege AU FONDAT LA 10 MAI 1944, ADICĂ ATUNCI CÂND ROMÂNII SERBAU ZIUA REGELUI, ECHIPA BNR BUCUREŞTI, BUNICA ACTUALEI FC PROGRESUL BUCUREŞTI. A urmat o serie de meciuri amicale disputate în compania formaţiilor existente în localităţile învecinate: Avrig, Cisnădioara, Poplaca sau Săcele, cu observaţia că prin forţa împrejurărilor primii antrenori ai bancarilor au devenit fireşte Traian Pătraşcu, arbitru afiliat la FRFA, şi Nicolae Pop, fotbalist încă activ. BNR Bucureşti a reuşit să învingă total neaşteptat cu scorul de 1-0 (0-0) formaţia prim divizionară Universitatea Cluj refugiată la Sibiu ca urmare a Diktatului de la Viena care răpise ţării în mod arbitrar la 30 august 1940 partea de Nord a Transilvaniei predând-o Ungariei.”
