Chiar dacă a jucat cu o formulă și mai scurtă decât de obicei, CSU Sibiu a produs un nou rezultat fantastic în fața celor de la CSO Voluntari, pe care i-a învins cu 80-75. Următorul adversar al echipei lui Tomas Rinkevicius va fi FC Argeș Basketball, echipă pe care o va întâlni sâmbăta viitoare.
„Nici nu știți ce ați pierdut!” E mesajul pe care fanii lui Napoli l-au scris pe gardul unui cimitir din oraș, în sezonul 1986/1987, atunci când zeul Maradona le aducea titlul napoletanilor. Păstrând proporțiile, cam acesta ar fi mesajul pentru fanii care și-au pierdut răbdarea cu CSU Sibiu înaintea acestei serii de trei meciuri ireale. Pe bună dreptate aș zice, din moment ce rezultatele și comunicarea nu au fost dintre cele mai sănătoase. Dar, în țara în care istoria, matematica sau logica sunt relative și neglijabile, trebuie să ne dăm voie să ne bucurăm din plin de astfel de surprize.
Iar victoria imensă pe care CSU Sibiu a reușit-o împotriva voluntarilor lui Bagatskis aș crede că e mai neașteptată decât cele împotriva clujenilor lui Silvășan și a „leilor” lui Achim. Faptul că ilfovenii încă nu au gradele echipelor anterior menționate, i-ar fi făcut pe aceștia, teoretic, să fie mai conștienți de capcanele pe care băieții lui Rinkevicius le pot întinde. Plus că era de așteptat ca sala de la Sibiu să răsune, suplinind astfel lipsa de personal din lot și punând mai multă inimă pe fiecare aruncare.

Colak peste pupăză, doar dacă îmi permiteți, CSU Sibiu a mai anunțat un căzut la datorie fix înaintea meciului, Mateo Colak fiind trădat de problemele cu spatele. Ceea ce făcea ca Rinkevicius să se bazeze pe cei patru jucători străini rămași, plus Zetos, Banciu, Sledenschi, Drăgan și Otgon. Pe scurt, era groasă, dar ce a urmat…
După patru minute în care doar Pipkins a băgat-o în ațe, cele două echipe și-au dat drumul la joc, Rand ridicând volumul printr-un coș spectaculos. Chiar dacă ilfovenii aveau volanul jocului în mână, cei care au pus stăpânire pe direcție au fost tot galben-albaștrii, Zetos, Rand și Pratt țintind bine pentru un prim sfert pe plus: 22-21.
Sibiu are suflet, iar toată magia se face în tribune, de acolo de unde apare un mesaj clar: „Keep Fightin’ !” Nu a fost uitat nici Alex Gross, ghinionistul ghinioniștilor, dar nici actualii și potențialii sponsori, cei care au fost invitați cu un îndemn simplu: „Veniți lângă noi!”.

Cam atât din tribune, revenim pe parchet, acolo unde cele două combatante dau, dar și primesc, tabela arătând că era prea devreme ca apele să se despartă, scorul fiind egal 27. Și chiar dacă oaspeții au băgat în coș opt puncte consecutive, gazdele au avut răspuns, ca de fiecare dată de trei meciuri încoace, pauza venind cu un scor corect: 41-41.
După pauză, reflectoarele a fost pe cei de la Voluntari, cu toate că aceștia nu și-au luat avânt, deși Sibiul a jucat practic în cinci oameni, plus contribuțiile timide ale lui Drăgan, Banciu sau Otgon. Totuși, pe elan, formația din orașul legendarului susținător Nea Gică a reușit ca înainte de ultimul sfert să stea la distanță de opt puncte, scor 54-64.

Iar sibienii, cu o energie venită de nicăieri, au băgat materiale, astfel încât oaspeții au găsit din din ce în ce mai rar coșul. După ce bătrânii Pratt și Adamovic au adus egalitatea la 66, au urmat 14 puncte consecutive fără ca echipa calificată în play-off-ul ENBL să miște ceva în apărare. Și chiar dacă Polyak a dus meciul la o posesie diferență, scor 72-70, la final, cei care au dat drumul fiestei au fost tot fanii sibieni, care și-au luat o nouă doză de adrenalină după un meci de vis. S-a terminat 80-75, după un ultim sfert adjudecat cu 24-11 și un Jalon Pipkins care a ars plasa cu 28 de puncte, urmat de Rand cu 23, cel pentru care omul care l-a ochit merită o primă mulțumitoare.
Practic, Sibiul a câștigat având în teren cinci jucători cu peste 32 de minute jucate de căciulă și o sală care a atins temperatura cea mai ridicată din acest sezon. A fost bine, a fost frumos, iar șansele minime de play-off se ridică precum cotele apelor Dunării, deși Craiova are 13 victorii, iar Rapidul 14, în timp ce CSU Sibiu este abia la cota 10, cu cinci etape rămase de luptat. Dar cine știe… nebun să fii, astfel încât să mai riști o analiză.

Marcatori: Jalon Pipkins (28 puncte), Ahmad Rand (24 puncte, 5 recuperări), Filip Adamovic (13 puncte), Monyea Pratt (6 puncte, 12 recuperări), Anastasios Zetos (5 puncte), Elias Drăgan (3 puncte), Luca Otgon (2 puncte).