De-alungul carierei, a primit eticheta de „fotbalist atipic”, de cele mai multe ori remarca fiind una de bine. Ajuns la 38 de ani și cu peste 200 de meciuri „pontate” în primele două ligi ale României, a semnat cu ACS Mediaș, după ce își anunțase retragerea, amărât după ce i s-a întâmplat la Ungheni și acasă, la Târgu Mureș.
Ajuns la noua echipă a Mediașului, după ce a trecut un sezon și pe la Gaz Metan, acum 13 ani, Victor Astafei a acceptat să discute cu Sportul Sibian despre ce l-a făcut să revină asupra deciziei de retragere, experiențele din Malaezia, Turcia și Croația, dar și despre pasiunea despre poezie. Am încheiat á la Victor Astafei, cu un mesaj în versuri pentru fanii Mediașului.
„Am avut mai multe oferte în perioada asta, însă ACS e ceva familiar, aproape de casă și, nu în ultimul rând, a contat prietenia pe care o am cu oamenii care sunt implicați în acest proiect.”
-În luna iunie a acestui an, ne anunțai că 99% te vei retrage din fotbal, pentru ca în iulie să semnezi cu ACS Mediaș. Ce argumente ai primit pentru ca acel 1% să te facă să joci fotbal în continuare?
Victor Astafei: -A fost un sezon greu din perspectiva mea. Dupa ce am reușit o promovare cu Ungheni dupa 3 ani de muncă, am fost dat la o parte mult prea ușor si într-un mod care nu face cinste niciunui sportiv, nici omenește acestui fenomen… A venit mutarea mea la Târgu Mureș, unde am avut multe promisiuni, dar fără fapte. Sunt multe lucruri care trebuie spuse și am să le spun la momentul oportun. Toate astea au venit cu o dezamăgire mare și multe gânduri de retragere. Însă motivația mea a fost mult mai mare și am decis să îmi țin promisiunea față de mine, aceea de a juca cel puțin până la 40 de ani. Fizic mă simt foarte bine, iar pe lângă asta am încă poftă mare de joc. Am avut mai multe oferte în perioada asta, însă ACS e ceva familiar, aproape de casă și, nu în ultimul rând, a contat prietenia pe care o am cu oamenii care sunt implicați în acest proiect.
-Cum vezi noul sezon și ce „motoare” ar trebui să funcționeze la o echipă fără prea mulți bani?
Victor Astafei: -Din experiența ultimilor ani în liga a treia, implicit în zona aceasta a țării, pot spune că grupul și atmosfera din jurul echipei pot face mult mai mult decât bugetele mari de care au parte alte echipe. Promovarea „neașteptată” cu Unirea Ungheni (dar deloc surprinzătoare, din punctul meu de vedere) a venit pe un fond pozitiv, în care am promis poate mai puțin financiar, dar ne-am ținut de cuvânt, iar grupul a răspuns în teren exact cum e normal să fie într-un parteneriat sănătos. Pot spune același lucru despre ACS Mediaș, însă un aspect important este că orașul are un trecut în spate de care toți ar trebui să ținem cont și să ne motiveze în plus, chiar si cu lipsurile la care facem referire.
-Vrând, nevrând, oamenii se așteaptă de la tine să fii un lider al echipei din Mediaș. Te prinde acest rol?
Victor Astafei: -Rolul acesta l-am avut o lungă bucată de timp în cariera mea. Mă pot mândri cu faptul că am purtat banderola de căpitan pentru Târgu Mureș, încă din anul meu de debut in liga întâi, iar la multe alte echipe a fost la fel. Nu pot spune că sunt un lider, nici nu vreau asta, dar peste tot mi-am dorit să fiu un exemplu prin ceea ce fac. Sper să pot ajuta cât mai mult echipa asta, atât în teren, cât și în afara lui.
„Tot ce s-a întâmplat în perioada asta m-a făcut să realizez că fotbalul din România e bolnav de la rădăcină.”
-Deși spuneai că vrei să joci fotbal până la 40 de ani, experiențele de la Ungheni și Târgu-Mureș te-au făcut să spui stop. Cât de mare a fost încrederea ta în aceste proiecte și ce lucruri concrete te-au dezamăgit?
Victor Astafei: -E puțin spus dezamăgire, tot ce s-a întâmplat în perioada asta m-a făcut să realizez că fotbalul din România e bolnav de la rădăcină. O dată cu promovarea s-a schimbat totul la club. Mi-am dorit să plec înainte să înceapă sezonul de liga a doua, pentru că am simțit că nu mai sunt dorit la echipă. Discuțiile de după promovare au fost simple, să păstrăm nucleul mare de jucători care au promovat, să nu aruncăm cu banii și să aducem mulți jucători. Dar din pacate alte interese au apărut la echipă. Aproape toți jucătorii care au adus promovarea au fost îndepărtați de la echipă și în special jucătorii mureșeni. Au fost aduși foarte multi jucători noi, am auzit mult si despre comisioane și alte lucruri care nu îsi au rostul la un club profesionist. Toate astea au dus la întârzieri salariale de peste 4 luni de zile, iar cel mai trist lucru a fost că am plecat de la echipă fără să primesc măcar un mesaj de mulțumire pentru tot ce am facut club.
La Târgu Mureș am mers cu speranța că pot reuși același lucru la mine acasă. Am câștigat play-out-ul la pas și totul se îndrepta spre ceva sănătos. Am aflat mai târziu că în tot acest timp politicul a intervenit și deși la noi ajungeau vorbe că totul este ok și echipa va lupta pentru promovare în vara asta, s-a întâmplat exact contrariul și echipa a dispărut. Mulți jucători care erau la echipă și aveau potențial acum cu greu își găsesc echipe, iar alții chiar au renunțat la fotbal definitv, la nici 25 de ani împliniți. Cand vezi așa ceva după 20 de ani de carieră și realizezi că aproape nimic nu s-a schimbat, e puțin dezamăgitor.
-Ai fost la Gaz Metan Mediaș în 2012, iar în 16 meciuri ai reușit să marchezi 8 goluri. Cum ai prinde într-o singură fotografie acea perioadă?
Victor Astafei: -Au fost de fapt 10, dar au fost trecute ca autogoluri desi reluările arătau altceva (n.a.- râde). A fost una dintre cele mai eficiente momente din carieră. Grupul, stilul de joc, staff-ul și publicul au creat o conjunctură în care am fost una dintre cele mai bune variante ale mele ca fotbalist.
„Îmi amintesc acum o chestie interesantă petrecută în Kuala Lumpur, când am fost escortați afară dintr-un mall pentru că familia unui prinț a venit la cumpărături.”
-Cum ai văzut din exterior clubul ACS Mediaș, pe când le-ai fost adversar, și cum îl găsești acum?
Victor Astafei: -Întotdeauna am vazut Mediașul ca echipa la care am jucat în liga întâi și care câștiga acasă cu orice echipă. Asta le-am spus și colegilor de la Ungheni, iar asta ne-a motivat maxim să putem câștiga aici. Iar acum o să încerc sa responsabilizez jucătorii de aici să înțeleagă ca la Mediaș nu are voie nimeni să vină și să câștige puncte ușor.
-În străinătate, ai jucat pentru echipe din Turcia, Malaezia și Croația. Ne poți spune câte o poveste reprezentativă din aceste perioade? Cât de ușor a fost să te integrezi în acele societăți?
Victor Astafei: -Tot timpul am fost o persoană care a învățat repede și m-am adaptat la fel de repede oriunde. Cred că asta m-a ajutat în toată cariera mea. În Turcia am trăit ca fotbalist cele mai frumoase momente din punct de vedere al suporterilor și a atmosferei pe care o făceau la meciuri. Îmi amintesc cum un drum de cinci minute cu autocarul a durat peste 45 de minute din cauza fanilor. Nu înțelegeam de ce plecam atât de repede spre stadion, dar am învățat pe parcurs (n.a- râde).
În Malaezia m-am simțit cu adevărat profesionist. De la tot ce am găsit acolo din punct de vedere al organizării unui club și până la punerea în practică a tot ce înseamnă un club de fotbal profesionist. Malaezia rămâne preferata mea dintre toate locurile în care am trăit. Îmi amintesc acum o chestie interesantă petrecută în Kuala Lumpur, când am fost escortați afară dintr-un mall pentru că familia unui prinț a venit la cumpărături.
Iar Croația seamănă foarte mult cu România, însă suntem departe de tot ce înseamnă infrastructură și profesionalism. Îmi amintesc cu plăcere cum am câștigat campionatul după un meci pe o ploaie torențială și am sărbătorit până dimineața împreună cu suporterii la barul din incinta stadionului. Am câteva poze și amintiri superbe de atunci.
-De-alungul carierei tale, suporterii te-au putut cunoaște drept un fotbalist cu o imagine atipică: te deplasai pe bicicletă, scriai poezii, afișai diverse mesaje socio-politice. Aș fi curios cum erai văzut de colegii de vestiar?
Victor Astafei: -Nu prea se discută despre lucrurile astea, în general toată lumea e concentrată pe fotbal. Eu m-am înțeles foarte bine cu toată lumea și pot spune că i-am tratat cu respect pe toți cei cu care am lucrat.
„Cei mici plătesc o vină oarbă/ Iar cei cu bani… scapă cumva.”
-Care a fost perioada ta cea mai bună ca fotbalist și spune-ne dacă au fost oferte din partea granzilor campionatului nostru.
Victor Astafei: -După perioada bună de la Mediaș, înainte să fiu cumpărat de Galați, am fost ofertat de Steaua, domnul Becali a și zis asta la TV, însă echipa care chiar a plătit pentru mine a fost Oțelul. Dar am jucat și la Petrolul Ploiești, unde am avut una dintre cele mai bune perioade din fotbal și un grup de jucatori de mare valoare cu care am împărțit un vestiar, iar pentru mine Petrolul rămâne una din marile echipe din România.
-Ai o pagină de instagram, doiunu, pe care postezi versuri scrise de tine. Iar prima strofă a celui mai recent poem sună așa:
„La ei dreptatea stă la coadă,
Că legea vine doar când vrea.
Cei mici plătesc o vină oarbă,
Iar cei cu bani… scapă cumva.”
Ce a vrut să spună autorul?
Victor Astafei: -Aici mă refeream exact la tot ce s-a întâmplat in ultimul an. Pentru că e îngrijorător să vezi tot ce se întâmplă în România, nu doar în sport. E inadmisibil ca toate legile să fie facute pentru club, iar jucătorii să nu aibă nimic de câștigat. Cum e posibil să zdrobim pur și simplu carierele unor copii care nu au absolut nicio vină că s-au născut în țara asta și într-un sistem care nu îi ajută nici măcar cu minimul necesar? Să ne amăgim că schimbăm ceva, când politicul își plătește nepotismul cu ajutorul sportului. Am putea printr-o simplă lege să obligăm statul să investească banii publici doar în academii și infrastructură, iar atunci privatul ar fi dispus să investească în ceva sustenabil pentru viitor. Ce nu înțelege lumea este că toți ar avea de câștigat de pe urma asta.
„E trist să vezi jucători care n-au bani de chirie, ghete sau, mai rău, de mâncare, pentru că nu și-au primit salariile de câteva luni de zile.”
-Apropo de partea politică… nu de puține ori, în preajma perioadelor de alegeri, auzim antrenori sau fotbaliști români declarând că ei nu au treabă cu politica și cu alegerile, ci doar cu fotbalul. Ești de aceeași părere?
Victor Astafei: -Așa ar trebui să fie normal, ca antrenorii si fotbaliștii să se gândească doar la fotbal, însă normalul lipsește la noi, iar asta ne face să ne gândim mai mult la politică și mai puțin la fotbal, atunci când jucătorii, înainte si după antrenamente sau meciuri, discută despre bugetul alocat sau oare când își vor primi salariile. E trist să vezi jucători care n-au bani de chirie, ghete sau, mai rău, de mâncare, pentru că nu și-au primit salariile de câteva luni de zile. Ne amăgim când spunem că nu ne interesează politica si alegerile, când totul depinde de asta.
-La final, să vorbim și despre viitorul tău în fotbal. Ce îți dorești pe mai departe în acest sport și cum ți-ai pregătit profesional retragerea din acest sport?
Victor Astafei: -Viitorul meu în fotbal este ACS Mediaș și doar la asta ma gândesc acum. Sper din suflet să pot să ajut echipa asta cât mai mult posibil și din toate punctele de vedere.
-Aș vrea să ne lași cu un mesaj pentru fanii ACS-ului din Mediaș, dar în stilul lui Victor Astafei: în versuri.
Victor Astafei: -Trecutul e-n mine, n-a fost doar noroc,
Aici ca peste tot, mi-am făcut sufletul foc.
Acum, la final, dau ce-am strâns în ani,
Să urcăm din nou, împreună jucători, conducere, fani.
Echipele la care a jucat Victor Astafei: Arieșul Turda, ASA Târgu Mureș, Gaz Metan Mediaș, Oțelul Galați, Petrolul Ploiești, Adana Demirspor, FC Botoșani, Selangor, Sepsi Sfântu Gheorghe, HNK Gorica, CSM Târgu Mureș, Viitorul Târgu Jiu, CSM Reșița, Unirea Ungheni, ACS Târgu Mureș, ACS Mediaș.
