Continuăm serialul despre istoria fotbalului sibian povestit de N.I. Dobra în ziarul Tribuna între 2002 și 2003.
Sportulsibian.ro va prezenta în fiecare săptămână câte un episod din care vor reieși povești despre echipele reprezentative ale secolului trecut, Șoimii Sibiu, Arsenal Sibiu, CSM Sibiu, Gaz Metan Mediaș, Carpați Mârșa și FC Inter Sibiu.
Episodul 2
Anul 1932 avea să marcheze o cotitură în sistemul de organizare al fotbalului românesc. Cu doi ani înainte, la 16 ianuarie 1930, a avut loc adunarea generală a FSSR, iar o lună mai târziu a luat ființă Federația Română de Fotbal, asociație care, de acum înainte, va coordona întreaga activitate internă și internațională a echipelor noastre. Așa se face că, în toamna anului 1932, a debutat divizia națională, care era împărțită în două serii: seria A – Ripensia, CFR Bucureși, România Cluj, Crișana, Șoimii Sibiu, Tricolor, Gloria CFR Arad, și seria B – Unirea Tricolor, CAO, Venus, U. Cluj, Brașovia, RGMT, AMEFA.
Seria A a fost câștigată la pas de Ripensia Timișoara (care avea jucători de mare valoare: Zombory, Dürger, Hoksary, Deheleanu, Kotormany, Lakatos, Schwartz, Raffinsky, Dobay – practic, toţi internationali), iar Şoimii au ocupat ultimul loc, cu o victorie, două egaluri, 9 înfrângeri, golaveraj 7-37. In echipa de atunci a „şoimilor” jucau: Lindner, Gh. Apolzan, Nemeș, Asztalos I, Asztalos II, Buiu, Chidu, Băicoianu, Borcea, Săcărea, Tatu, Opriș, Petricioiu, Căliman.
Federaţia a decis ca în 1933 să nu retrogradeze nimeni, aşa că Şoimii au mai evoluat încă un an în divizia națională, în seria a ll-a, cu un bilanţ mai slab: nici o victorie, două egaluri, 12 înfrângeri, golaveraj 7-56! De astă dată, sibienii au retrogradat, în ediţia 1934/35 jucând în seria a IV-a a diviziei B, numai că nici SG Sibiu (H.T.V.), nici Şoimii, n-au reuşit să revină pe prima scenă.
O perioadă de oarecare efervescență fotbalistică a fost, culmea, în timpul războiului, când, în urma Diktatului de la Viena, Universitatea din Cluj, şi odată cu ea echipa de fotbal, s-au mutat la Sibiu. În formația clujeană erau fotbalişti de clasă, între care Coracu, Medrea, Tăranu, Dascălu, Sângeorzan. Numai că, din cauza ciuntirii teritoriului tării, au ieşit din competiţii echipele Baia Mare, Oradea, Tg. Mureş.
Duminică, 12 aprilie 1941, valuri de chibiţi se îndreptau spre terenul sibian, unde era programat un meci între echipa studenţilor clujeni, „U”, şi cea a mănăşturenilor refugiaţi la Turda, Victoria Cluj – Turda. A câstigat Universitatea cu 9-1 (5-0), golurile fiind marcate de Dascălu (5), Medrea III, Ţăranu, Coman, Coracu, respectiv Fedoreanu. În cadrul campionatului primei divizii, la 20 aprilie, „U” a jucat la Brad, cu MICA din localitate, pierzând cu 3-0 (0-0), „într-un meci în care studenţii n-au fost cu nimic inferiori. Brădenii au profitat de un arbitraj extraordinar de părtinitor, care a demoralizat tânăra echipă universitară. Este prima oară când „U” recuză un arbitru în persoana d-lui lonescu Ştefan, din Bucureşti”. (Nici atunci nu erau prea… curaţi arbitrii!).
Trei zile mai târziu, la Sibiu, Universitatea o surclasează pe celebra Ripensia Timişoara, scor 5-1 (0-0), goluri înscrise de Tăranu, Dascălu (3), Toth (autogol). Din echipa oaspete n-au lipsit Lăzăreanu, Felecan, Coman, Suciu, Bindea, Andreescu, Jivcovici.
După 20 de etape, „U” acumulase doar 13 puncte şi era în situaţia de a retrograda. Pe UDR Reşiţa o învinge net cu 7-3 (2-1). „Publicul, în delir, i-a ovaționat la scenă deschisă pe studenţii sibieni”, scria cronicarul. Golurile au fost marcate de Coracu (2), Coman, Dascălu (4), respectiv Micu, V. Pop, Drăgoescu. Următorul meci sibienii l-au susținut la Bucureşti, învingând Sportul studenţesc cu 4-3. „In etapa din 18 mai – scria presa – s-au făcut vânzări şi cumpărări de meciuri făra nici un scrupul, numai şi numai ca „U” să retrogradeze. Ploieștiul cu Ripensia și Brăila cu Craiova. Şi n-a fost destul. În meciul cu Sportul studențesc, „U” a câştigat şi federația a anulat rezultat pe simplul motiv că jucătorii bucureşteni n-au luptat cu tot elanul să-i învingă pe sibieni. „U” a reacţionat energic, retrăgându-se din campionat, aşa cum cere demnitatea unui club academic, care luptă în primul rând pentru cinste morală şi care face sportul din dragoste pentru sport. Noi credem că hotărârea federaţiei nu va fi definitivă, deoarece „U” este simbolul Ardealului răpit”.
La 22 iunie 1941, începea cel de-al doilea război mondial și, pentru România, sportul, în general, trecea în pla secundar. Campionatul primei divizii de fotbal era câștigat de Unirea Tricolor București, urmată de Rapid și Ripensia. Pe locurile retrogradabile se aflau FC Brăila, U. Cluj-Sibiu, Gloria CFR Galați și FC Ploiești. Din lotul Universității făceau parte: Boroș, Costea, Bretoteanu, Medrea II, Chendi, Muscă, Medrea I, Sângeorzan, Chirilă, Dumitraş, Tăranu, Dascălu, Medrea III, Păunescu, Ivan, Coracu, Joja. (n.i.d.)
N.I.Dobra (Tribuna Sporturilor, anul XII, nr 645, 2 dec. – 8 dec. 2002).
U Cluj-Sibiu în anii ’40 (colecția Romulus Lazăr)
