Continuăm serialul despre istoria fotbalului sibian povestit de N.I. Dobra în ziarul Tribuna între 2002 și 2003.
Sportulsibian.ro vă prezintă în fiecare săptămână câte un episod din care vor reieși povești despre echipele reprezentative ale secolului trecut, Șoimii Sibiu, Arsenal Sibiu, CSM Sibiu, Gaz Metan Mediaș, Carpați Mârșa și FC Inter Sibiu.
Episodul 7
CSM Sibiu – echipa fanion a Sibiului în decada 1960-70
Nici ediţia 1961/62 nu schimbă prea mult datele problemei, CSM Sibiu aflându-se mereu printre fruntaşele Diviziei B, dar mereu alţii luându-i-o înainte. Rezultatele sunt contradictorii, alternând victorii răsunătoare cu înfrângeri umilitoare. Atmosfera se mai înviorează când, la 27 aprilie 1962, Sibiul a găzduit o partidă internaţională, în care o selecţionată locală a învins cu 4-1 (2-1) reprezentativa de juniori a Austriei, goluri marcate de Rätscher (2) Dombrovschi şi Negrea. Campionatul s-a încheiat cu CSM pe locul 7.
După cum a început campionatul 1962/63, se părea că, în sfârşit, visul sibienilor de promovare se va realiza. La finele turului, în decembrie ’62, echipa se afla pe primul loc în clasament, cu două puncte avans faţă de Dinamo Piteşti. CSM avea în formaţia de bază pe Buzatu – Ene, Flichiş, Lutsch – Mureşan, Rätscher – Dombrovschi, Baban, Cherciu, Văcaru, Topay. Piteştenii aveau o formaţie redutabilă, din care făceau parte Matache, Barbu, Lovin, Halagian, Cârciumărescu, Alexandru Vasile, Libardi.
Returul se anunţa cu scântei şi sibienii n-au rezistat presiunii psihice, pierzând două partide cheie: la Piteşti (1-2) cu Dinamo şi la Sibiu (0-1) cu Gaz metan Mediaş (!). Au terminat pe locul 3, fiind depăşiţi şi de CSM Reşiţa în clasament. Lotul era alcătuit din: Buzatu, Plică – Ene, Flichiş, Lutsch, Nacu, Bozeşan, Mureşan, Rätscher, Popa, Dombrovschi, Baban, Dadeş, Cherciu, Văcaru, Topay, Crăciuneac, Nunu, Comşa, Laufceag.
1964 – CSM joacă semifinala Cupei cu Steaua dar evită retrogradarea în ”C” la… golaveraj
Ediţia 1963/64 nu s-a deosebit de precedentele, CSM câştigând acasă, dar pierzând cu regularitate în deplasare. Se remarcă, în schimb, în Cupa României: 3-1 cu UTA, 1-0 cu Textila Sf. Gheorghe, 2-1 cu Farul Constanţa. Ajunsă în semifinală, este eliminată de Steaua Bucureşti cu 2-1 (1-0). În campionat s-a impus Minerul Baia Mare, care a promovat, CSM terminând pe locul… 12 şi evitând retrogradarea (!) la golaveraj:
12. CSM Sibiu 26 9 4 13 27-27 22
13. Arieşul Turda 26 8 6 12 30-36 22
14. Fl. Roşie Oradea 26 8 6 12 21-40 22
O oarecare redresare se observă în ediţia următoare, 1964/65, dar finalul găseşte echipa pe locul 5. Din lot făcea parte: Coman, Buzatu – Nacu, Flichiş, Lutsch, Bozeşan, Rätscher, Mureşan, Ene, Văcaru, Nunu, Comşa, Cherciu, Laufceag, Dombrovschi, Popa, Selimesy, Baban, Drăghici. Se încercau tot felul de variante de echipe, se schimbau antrenorii de la un sezon la altul, dar nu se observa niciun progres. Este lăudabilă fidelitatea unora dintre jucători faţă de club, care au rezistat tuturor promisiunilor venite de la echipe mai mari, Flichiş, Ene, Lutsch, Cherciu, Laufceag, dr. Popa, Baban fiind doar câteva exemple.
1966 – a doua retrogradare evitată la golaveraj
Campionatul 1965/66 a fost catastrofal, CSM aflându-se la o jumătate de pas de retrogradare, evitând-o la golaveraj, deşi, cum spuneam, nu lipseau jucătorii ataşaţi de Sibiu: Coman, Zaharia, David, Rätscher, Lazăr, Flichiş, Muţiu, Laufceag, Mihai, Vuici, Kiss, Schwartz.
A promovat Jiul Petroşani, cu Ion Vasile, Gram, Stoker, Martinovici, Libardi, Peronescu.
Situaţia la subsolul clasamentului:
12. CSM Sibiu 26 9 3 14 31-36 21
13. Recolta Carei 26 8 5 13 23-28 21
14. Arieşul Turda 26 7 3 16 19-39 17
Nici anul următor n-a fost cu mult mai bun, CSM necontând în lupta pentru promovare.
Aceasta s-a dat între ASA Tg. Mureş şi Minerul Baia Mare, prima ocupând locul 1. Sibienii s-au mulţumit cu un modest loc 10, la două puncte, la două puncte de locul 13, retrogradabil. Formaţia de bază era: Coman, Zaharia, David, Rätscher, Lazăr-Muţiu, Flichiş, Mihai-Schwartz, Laufceag, Vulci(Kiss).
Ediţia 1967/68 începea cu noi speranţe şi promisiuni, care, până la urmă, s-au dovedit a fi mincinoase. În lot apăruseră nume noi: Liebhardt, Kadar, Gheorghe Gheorghe, Stângu, Rotaru, dar greul îl duceau tot cei vechi, Zaharia şi Laufceag jucând în toate cele 26 de etape Rätscher şi Flichiş-25, Vuici-24, Kiss-23, Lazăr-22… Concurenţa în seria a II-a era mare, Vagonul Arad, Crişul Oradea, CFR Timişoara, Minerul Baia Mare, CFR Cluj şi nu numai ele aspirând la promovare. A reuşit-o Vagonul, în vreme ce sibienii au terminat pe locul 9.
În primăvara anului 1968 s-a făcut reorganizarea administrativ-teritorială a ţării şi Sibiul a devenit reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. Noi speranţe se năşteau în rândul chibiţilor, care, până atunci, dădeau vina pe braşoveni, care trăgeau toată spuza pe turta lor în toate. Numai că, în fotbal lucrurile nu s-au schimbat de fel. Campionatul 1968/69 a adus pentru CSM doar câteva nume noi: Unguroiu, Stoicescu, Manta, Chiran, Nistor, Magheru, Schiau, Creţu, dar „senatorii de drept” rămâneau. Acum pentru promovare au luptat CFR Cluj, CSM Reşiţa, Olimpia Oradea. Au promovat clujenii, care îşi făcuseră bază sportivă şi echipă (cu Ţegean, Soos, Bretan, Mazurachis, Stâncel, V. Alexandru). Noii veniţi n-au făcut mare scofală, echipa terminând pe locul 8, la 9 puncte de lider (atunci se dădeau 2 puncte pentru victorie!).
O rază de lumină a adus sibienilor Independenţa care, câştigând campionatul judeţean, a susţinut baraj pentru promovarea în Divizia C cu Carpaţi Sinaia, promovând (antrenori – N. Geamănu şi M. Rtscher). Astfel, Sibiul a avut în campionatul Diviziei C, ediţia 1969/70, două echipe: ASA – unde jucau Gerorgescu, Răduţă, Năstăsescu, Enache, Panait, Tiuş – şi Independenţa – cu Manta, Sasu, Boar, Văcaru, Barbu, Lungu, Stângu, Cherciu, Nagy, Firiţeanu, Boboloţ. În ediţia 1969/70, ASA a terminat pe locul 13, Iar Independenţa pe locul 7. În anul următor (1971), „metalurgiştii” câştigau seria, după un meci de uzură cu Mureşul Deva şi Chimica Târnăveni. Independeţa îi avea între titulari pe Hizo, Nagy, Lungu, Dărăban, Rätscher, Rubint, Boboloţ, Cherciu, Rotaru, Marcu, Munteanu, Serfözö, Firiţeanu…
În meciurile de baraj, sibienii n-au reuşit decât două egaluri: 1-1 cu Vagonul Arad şi 1-1 cu Metalul Dr. Turnu Severin, ratând promovarea în B.
În 1970, un grup ”influenţă” dintre suporteri propune să se revină la numele vechi al echipei, cel de Şoimii
În ce-o priveşte pe CSM, aceasta a fost în ediţia 1969/70 la un vârf de… bocanc de divizia A. Lupta s-a dat între ea, CFR Timişoara şi Minerul Baia Mare, Poli Timişoara şi CSM Reşiţa fiind un fel de arbitri. La începutul campionatului, prof. Mircea Negru avea la dispoziţie un lot alcătuit din Liebhardt, Zaharia, David, Flichiş, Mihai, Rätscher, Dărăban, Unguroiu, Creţu, Laufceag, Chiran, Stoicescu, Rotaru, Nistor, Lazăr, Constantin, Rubint. Pretendentele merg ”cap la cap” în tur, dar la terminarea acestuia sibienii erau în frunte.
În ianuare 1970, un grup ”influenţă” dintre suporteri propune să se revină la numele vechi al echipei, cel de Şoimii, dar condiţiile nu erau încă destul de prielnice.
Promovarea în ”A”, ratată la golaveraj…
Returul a fost unul de foc, sibienii aducând puncte de unde nu te aşteptai – Rm. Vâlcea, Satu Mare, Oradea, Tr. Severin – dar pierzând altele teribil de importante acasă – cu Vagonul Arad 1-1, cu Minerul Baia Mare 0-0, cu Poli Timişoara 2-2… Meciul cu Poli a fost ”cuiul lui Pepelea”, acel egal din penultima etapă fiind decisiv. Rezultatele ultimei etape aproape că n-au contat: CSM a câştiga la CFR Arad cu 2-0, dar CFR Timişoara a remizat (0-0) la Cugir şi clasamentul a arătat astfel:
1. CFR Timişoara 30 14 9 7 44-23 37
2. CSM Sibiu 30 14 9 7 35-26 37
Timişorenii au promovat… la golaveraj, acelaşi golaveraj care i-a salvat pe cei de la CSM, în două rânduri, de la retrogradare…
N.I.Dobra (Tribuna Sporturilor, anul XIII, nr 650, 20-26 ian. 2003).
fotografii: arhiva personală Adrian Brătoiu, Ioan Popescu și Neluțu Muleș
