E ziua „Derby-ului Ardealului” la baschet masculin, iar astfel de meciuri dau peste cap emoțiile suporterilor. Chiar dacă rivalitatea celor două echipe s-a mai diluat, pentru că „U” Cluj e din altă ligă, din multe punce de vedere, față de CSU Sibiu, asta nu înseamnă că iubirea pentru echipa favorită a dispărut din viețile suporterilor, fie ei veterani sau doar „rookies”.
Totuși, Sportul Sibian a vrut să vadă cum se mai trăiește un astfel de meci printre fanii galben-albaștrilor, având în vedere că echipa nu mai beneficiază de farmecul de pe vremuri și nici deplasările nu mai sunt reprezentate de sloganul „Toată lumea la Cluj!”. Totodată, i-am provocat pe aceștia să deschidă cutia cu amintiri și să rememoreze un eveniment care le este cel mai la suflet, legat de acest meci.
Ca bonus, beneficiem și de gândurile unor foști baschetbaliști ai CSU Sibiu, Cristian Crăciun și Alex Kovacs.
CSU, luptă CSU!
Chiar dacă sunt mai mult sau mai puțin optimiști față de soarta echipei și indiferent dacă vor merge la Cluj sau nu, fanii Sibiului sunt conștienți că este foarte greu ca astăzi să trăiască o bucurie, dacă este să analizăm obiectiv capacitățile celor două echipe. Totuși, pentru că sportul nu are doar resorturi fixe, toți interlocutorii noștri s-au întâlnit într-un punct: e nevoie de dorință din belșug din partea jucătorilor și eforturi uriașe pentru a-și depăși condiția.
Pentru meciul de sâmbătă, am programat o excursie la Cluj. Îmi doresc să văd un meci în care CSU să lupte până la ultima sirenă. E clar că echipa Clujului nu mai este la fel de puternică precum sezonul trecut, deja au și ei două înfrângeri în campionat. Trebuie ca băieții noștri să intre cu atitudinea potrivită și dorință de succes, pentru că o victorie la Cluj ne-ar asigura o sală sold-out la meciul cu Oradea. Hai, CSU!”, ne-a transmis Adrian Mercurean.
Chiar dacă este un fan activ, Paul Deca nu este foarte optimist înaintea întâlnirii cu echipa lui Mihai Silvășan, acesta găsind o singură posibilitate de victorie a oaspeților: minunea.
Pentru confruntarea de sâmbătă, așteptările sunt destul de mici, nu prea mai este atmosfera de derby. Speranță a fost și va exista mereu, însă șansele de triumf în BT Arena sunt aproape nule. Victoria dinamoviștilor contra lui „U”, din etapa precedentă, mă face să sper la o minune, însă va fi greu.”, a declarat Paul Deca.
Chiar dacă doamnele și domnișoarele sunt mai optimiste de fel, Anda Luca, iubitoare de CSU Sibiu încă din anii gimnaziului, alege, timid, tot varianta speranței:
Înfruntarea de sâmbătă îmi pare una inegală ca forțe, echipa Clujului fiind una dintre cele mai valoroase din campionatul nostru. Din păcate, meciurile nu mai sunt atât de echilibrate ca în anii trecuti, însă sper ca echipa sa joace cât mai bine și, ce-i drept, sper la o surpriză din partea ei.”
Totuși, sunt și fani care sunt mai tranșanți în analiza acestui meci, aceștia nemaigăsind motivele pentru care să mai vorbim de un derby. Unul dintre aceștia este Mircea Damian:
Rivalitatea este imensă și a fost mereu un condiment incredibil, indiferent că a fost dulce sau amar. Din păcate, derbiul Ardealului nu mai există acum decât ca artificiu de marketing și nu există șanse prea curand să mai privim acest meci ca pe un derbi. Clujul se va impune fără probleme.”
Mai mult sau mai puțin, dar tot pe varianta sentimentală merge și Florin Iacob, liderul galeriei sibiene. Chiar dacă are interzis la evenimentele sportive, din cauza unor divergențe la un meci contra celor de la CSO Voluntari, IFG dorește să vadă luptă pe teren și spirit în tribune:
În meciul de sâmbătă îmi doresc să văd dăruire, acea dăruire care reprezintă spiritul de luptă al CSU, dar și mulți suporteri sibieni în sală, pentru a susține echipa. Hai, CSU!”
Colțul specialiștilor
Din tribune ca din tribune, dar am vrut să aflăm și cum se trăiește o astfel de confruntare de pe parchet și ce a rămas în amintirea unor foști combatanți și actuali susținători ai CSU Sibiu.
Iar primul care a răspuns la apel a fost Cristian Crăciun. „Bâtă”, așa cum îl știu fanii cu ștate vechi, crede că meciul are o favorită certă, iar celor de la Sibiu le va trebui o zi extrem de fastă, astfel încât să obțină o victorie. Totuși, Crăciun preconizează că pe parchet vom vedea o luptă a unor echipe orgolioase:
Momentan, cele două echipe se află la poli opuși. Dacă CSU Sibiu se află într-o fază de reconstrucție, după sezoanele bune din anii anteriori, Clujul este la cel mai înalt nivel în campionatul national, iar acest lucru o dă ca favorită. Plecarea lui Jay Threat ar putea cântări destul de mult în rotația celor de la CSU, iar cei de la „U” vin după o înfrângere surprinzătoare la Dinamo și cu siguranță vor căuta să „spele” acel rezultat. Va fi un meci de luptă, sunt implicate orgolii mari , dar balanța înclină către cei din Cluj. CSU va trebui să facă un meci excepțional, să se autodepășească, pentru a obține un rezultat pozitiv.”
Sibian, dar și fost jucător al vulturilor, Alex Kovacs este la fel de așezat în declarații vis a vis de acest meci. Chiar și așa, este greu să nu speri pentru echipa la care ai activat atâția ani:
Dacă este să analizez acest meci gândindu-mă la bugetele celor două cluburi, dar și la faptul că U-BT Cluj joacă în cupele europene (deci la un nivel mai ridicat), atunci văd un meci „dezechilibrat“. Fiind sibian și fost jucător al echipei CSU Sibiu (echipa mea de suflet) timp de 12 ani, sper ca din acest „derby al Ardealului“ să ieșim cu un meci bun!”
Nu puteam să îi lăsăm pe cei doi baschetbaliști fără să îi rugăm să dea timpul înapoi și să ne spună momentul lor de suflet legat de acest meci. Deși ne așteptam ca aceștia să rememoreze un coș de efect, o pasă bună sau vreo contră cu un adversar, ambii și-au amintit de atmosfera care îmbracă astfel de întâlniri.
Toate meciurile împotriva celor de la „U” au fost extrem de frumoase datorită galeriilor și a emulației/atmosferei care o creau, atât când jucam la Sibiu, cât și la Cluj-Napoca. Chiar dacă uneori nu am avut câștig de cauză, acest derby al Ardealului a produs de fiecare data spectacol, atât în teren cât și în tribune!” – Cristian Crăciun
Mă gândesc cu nostalgie la meciurile jucate împotriva Clujului! Pe lângă emoțiile de dinaintea meciului și dorința de a câștiga, cele mai de suflet momente pentru mine au fost cele legate de atmosfera făcută de suporterii si fanii înfocați, care ne erau alături, atât acasă, cât și si in deplasări!” – Alex Kovacs
Frumoasele noastre derby-uri
După cum ați citit mai sus, baschetul e pentru suporteri, iar măiestria jucătorilor ar fi nulă fără palmele care îi aplaudă și vocile care cântă refrene laudative. Chiar și fără supărările celor care își blamează echipa când aceasta o ia la vale.
Și tocmai de aceea, am vrut să aflăm de la fanii celor de la CSU Sibiu care este primul gând care le vine în minte atunci când spunem „U” Cluj vs. CSU Sibiu, iar poveștile lor ne-au plimbat prin multe colțuri ale unei săli imaginare. Vestitele coșuri ale lui Silvășan, venite tragic, pe ultimele secunde, deplasările tip invazie a Clujului, dar și victoriile pline de muncă și adrenalină, îi străbat și acum pe fanii cu care am vorbit:
Din anul 2004, de când m-a adus tatăl meu la primul meu meci, am început să trăiesc meciurile echipei noastre tot mai profund. Fiecare meci părea a fi un derby pe viață și pe moarte, însă partidele cu „U” Cluj erau cele mai așteptate. Țin minte si astăzi, sala era plină până la refuz, lumea se înghesuia să prindă un loc pe scări, scaunele fiind ocupate cu două ore înaintea începerii partidei. Din păcate, astăzi s-a dus acel spirit, de-o parte și de cealaltă, plus că nu s-a mai văzut un sold pentru acest meci de mult timp. Din toate partidele contra clujenilor mi-a rămas întipărită în minte victoria de acasă, atunci când Tyler Laser a avut meciul carierei, cu doar șase jucatori care au dus greul toată partida.” – Paul Deca
Toate meciurile cu „U” Cluj sunt speciale. Acum trebuie să fim și realiști, în ultimii ani noi am cam bătut pasul pe loc, iar ei au cam bătut pe toată lumea. Îmi amintesc cu mult drag de un meci jucat în deplasare la Cluj, meci în care am reușit să îi batem. Întâmplarea făcea ca era și ziua lui Silvășan fix în ziua meciului. Să bați pe U, la ei acasă, de ziua lui Silvășan… a fost ceva frumos.” – Adrian Mercurean
O amintire ce mi-a rămas încă vie e legată de seria de cinci meciuri jucate pentru calificarea in finală, meciul decisiv jucându-se la Cluj, la scorul de 2-2. Îmi amintesc organizarea fantastică a suporterilor pentru deplasarea la acel meci. Spiritul echipei și comunitatea baschetbalistică din perioada aceea erau mult mai puternice, iar emoțiile meciurilor erau unele care cu greu se pot descrie. Speranța victoriei de atunci a fost spulberată in ultimele trei secunde, când Silvășan ne-a lăsat în tăcere cu o triplă care i-a calificat pe clujeni în finală. Chiar dacă meciul nu s-a terminat cu o victorie, a fost unul în care, pentru mine, spiritul CSU și pasiunea fanilor au răsunat cel mai puternic într-un derby al Ardealului” – Anda Luca
Sunt multe meciuri frumoase și cu atmosferă pe măsură, dar cel care îmi este cel mai drag este meciul tur din sezonul 2017-2018, în care U-BT venea în „Transilvania” din postura de campioană și neînvinsă până atunci în noul sezon. Echipa noastră era lipsită de aportul a trei jucători străini și de Radu Paliciuc, care era principalul jucător român la acea vreme. Echipa a jucat cu inima și a învins marea rivală la un punct diferența, 84-83, cu Laser care marca 30 de puncte.” – Florin Iacob
Meciurile între „U” și CSU au avut întotdeauna o încărcătură specială, au fost ani în care practic acesta era derbiul campionatului. Sunt multe amintiri, unele placute, altele mai puțin plăcute, dar cred că momentul cel mai frumos a fost victoria de acum 15 ani, în care am învins după prelungiri într-un meci incredibil, cu o galerie sibiană formată din câteva sute de oameni. Au fost multe momente in istoria acestei rivalitati pe care am avut ocazia să le traiesc pe viu, de la coșul acela blestemat a lui Silvășan, în ultima secundă, până la gesturile urâte ale lui Cuic sau Dykes în fata galeriei. Dar îmi amintesc și modul în care celebra Clavon coșurile sau victoria fără drept de apel, în care săracul Silvă nu a reușit nicicum să îl opreasca pe Kinnard.” – Mircea Damian
