Dacă mai sunt voci care spun că românii nu-și apreciază marii sportivi decât după ce aceștia nu mai sunt printre noi, cu certitudine acestea n-au nicio susținere și rămân simple clișee goale ale unora rău intenționați sau ușor frustrați. Din poveștile tatei știu că Dobrin era aplaudat în picioare pe toate stadioanele din țară unde ajungea ca ADVERSAR cu FC Argeș iar într-un program de meci realizat de FC Șoimii, numele său era singurul scris cu majuscule (!!!) din loturile ambele echipe. Mai pot spune cu mâna pe inimă că, deși s-a retras de peste 10 ani din actvitatea de antrenor, Viorel Hizo se bucură de un respect deosebit la Sibiu și în țară, sau că jucătorii old-boys ai FC Șoimii au fost aplaudați în picioare de o tribună plină la Cisnădie, la peste 30 de ani de la retragerea lor din actvitate.
Sâmbătă, tot la Cisnădie, pe parchetul sălii Polivalente s-a aflat pentru ultima dată în calitate de jucătoare Cristina Neagu, de 4 ori declarată cea mai bună handbalistă a lumii. Un fel de Messi, pentru cei mai puțin familiarizați. Cristina și-a anunțat retragerea la finalul acestui sezon, astfel că la fiecare meci în deplasare al echipei sale în Liga Florilor, se crează o adevărată isterie.
Cisnădia n-a făcut excepție. Măgura – CSM s-a jucat cu tribunele pline până la refuz, imagine pe care eu n-am mai văzut-o. Mai era o oră și jumătate până la start iar sosirea autocarului CSM-ului i-a înviorat pe cei câțiva copii care erau deja în preajma sălii: ”A veni Cristina!”, iar locul de joacă de vizavi a rămas repede pustiu.
Cu 30-40 de minute înaintea primului fluier sute de fani ai Măgurii și ai handbalului asaltau sala ca la orice mare meci. În sală, zeci de copii și nu numai s-au lipit de balustrada ce desparte terenul de tribună urmărind nemișcați fiecare mișcare a Cristinei Neagu de la încălzire. Câteva minute rămase și deja din locuri diferite se scandează ”Cristina”, se aplaudă, pentru ca toată lumea să se ridice în picioare atunci când crainicul arenei o felicită printr-un scurt speach.
Meciul începe cu Cristina Neagu pe bancă, prilej pentru fani să-și focuseze atenția doar pe propria echipă care se prezintă foarte bine în prima repriză. Bardac deschide scorul pentru Cisnădie dar CSM revine și preia de două ori conducerea, 1-2 și 2-3. Ilie egalează în min. 10, 3-3, și urmează o perioadă lungă cu echipa gazdă la conducere: 6-4, 8-6, 13-10, 14-12, dar finalul aparține campioanelor care încheie primele 30 de minute în avantaj după un gol reușit pe suntetul sirenei al lui Jaukovic. E rumoare în sală și pe parchet dar, după consultări, arbitrii validează golul bucureștencei.
În partea secundă, Măgura nu cedează dar CSM nu va mai pierde întâietatea pe tabelă: 16-19, 18-19 (după două reușite ale lui Vizuete), 18-22, 20-22, 21-25, 24-27, 25-30, 27-31. Ultimul gol aparține Crinei Pintea, cu un minut înainte de final, 27-32, timp în care Cisnădia a irosit două șanse. Ultima, în ultima secundă, când Vizuete ratează aruncarea de la 7 metri care îi revine în brațe dar acțiunea nu mai poate continua. Arbitrii au mai permis doar o singură aruncare.
CSM București se impune dar e atmosferă de sărbătoare și în tribune și pe parchet. Spectatorii nu se grăbesc să plece, aplaudă, din nou, în picioare, iar pe parchet Cristina primește cele mai multe îmbrățișări.
O oră de autografe
Așa cum s-a anunțat înainte dar și în timpul meciului, Cristina Neagu a rămas la finalul partidei pentru a acorda autografe și a se poza cu toți cei care au dorit asta. Și pentru că n-au fost deloc puțini, ultimii fani au plecat de la sală cu o amintire la peste o oră de la încheierea jocului.
Măgura: Vizuete 8 goluri, Ilie 5, Bardac 5, Radosavljevic 3, Lovric 3, Diagouraga 3, Rajcic, Cusset, Moldoveanu, Sîrb, Tomescu, Toth, Sutranova, Batinovic, Lazea, Pasca. Antrenor: Victorina Bora
CSM București: Neagu 6, Jaukovic 6, Pintea 5, Kobylinska 5, Omoregie 3, Mihai 2, Arntzen 2, Friis 1, Smits 1, Grijeels 1, Moreschi, Rotaru, Maxim, Dindiligan, Pasztor, Hosu. Antrenor: Helle Thomson
Arbitrii: Adrian Georgescu, Mihai Moldoveanu. Observator: Victor Sichigea.
