Bănică a dat recital în Sala Transilvania! Nu, nu s-au mutat tradiționalele concerte de Crăciun din Polivalenta bucureșteană la Sibiu. E vorba despre un alt Bănică, Matei după prenume. Arbitru de baschet, care în seara trecută a făcut tot posibilul ca refrenul „Banică ești o mi…nune!” să fie din nou în vogă printre suporteri. Dacă Laurențiu Grigoraș a primit calificativul „inacceptabil” după meciul de joi, Bănică ar trebui să ia cel puțin „afară din țară”, după cum a fluierat la acest meci.
Desigur, există mediocritate și există rea intenție, influențată de diverși stimuli. Gurile rele ar putea spune că o posibilă influență negativă a fost cândva primită cu toate brațele deschise la sânul clubului sibian și a contribuit la câștigarea unei cupe a României. Dar să revenim la joc.
Voluntariul a condus astăzi da capo al fine, reușind să țină în frâu o nouă revenire galben-albastră. Deși faptic nu a fost sold-out-ul anunțat, atmosfera a fost de meci mare, cu injecții periodice de moral pentru favoriți.
Ce a frapat încă din primul sfert a fost imprecizia ambelor combatante. Multe aruncări deschise finalizate rău, apărări greoaie și mult haos. Singurul vultur care a avut vânt în pânze a fost Rareș Uță, care le-a dat emoții suporterilor, după o aterizare neplăcută.
Nici aruncările de la distanță nu au scos Sibiul din necaz, atât Mirel Dragoste, cât și Nandor Kuti, ratând fără om pe ei. De altfel, la finalul primei reprize, sibienii aveau un coș de trei puncte din șapte încercări.
După 15-18 în prima rundă, Barro a dat startul urmăririi, cu două puncte la începutul sfertului secund. Maniera de arbitraj e acompaniată de mai multe huiduieli și cuvinte de bine, iar Justice și Feazell le fac în ciudă fanilor adverși cu câte o triplă, provocând un time out la 21-28.
Lucrurile merg bine după acest respiro, iar Uță o aduce pe CSU fix lângă Voluntari, scor 31-31, umflându-și mușchii á la Popeye Marinarul. Threatt e cât pe-aci să-și supere suținătorii, după ce lungește prea mult un atac și îi mai și alunecă mingea, doar că finalizarea e top class: 3 puncte și mică aroganță către suporteri, cu un gest care cere calm. Pauza se prezintă cu 33-35, dar noi eram deja obișnuiți cu astfel de curse strânse între cele două echipe.
Feazell deschide jocul cu o intrare ca prin brânză (no ofense Sibiu!) la primul atac al sfertului doi, iar Loving îi răspunde cu un șut de trei. Galeria continuă să îi blameze pe oamenii cu fluierul, în timp ce aceștia arată deja a treia greșeală în dreptul lui Uță. Nu e bine, mai ales că Rareș are poftă de joc, dar nu te poți pune cu deciziile deja luate. Allen își recăpăta brusc mâna bună și cu două aruncări consecutive de la distanță, plus un stop șut de două puncte, duce scorul la 44-52, determinându-l pe Tomas Rinkevicius să îl reactiveze pe Rareș Uță.
Arbitrul nu e arbitru destul (la același Bănică mă refer) dacă nu îi încurcă pe Pratt cu Barro, arătând eronat greșeală personală pentru Mo, eroare reparată într-un final. Bai mare nu ar fi fost, mai ales că Pratt a dat foaia cam goală la acest examen. Finalul e al lui Threatt, singurul responsabil cu finețurile din tabăra gazdelor. Două coșuri de trei marcate pe final de sfert, unul FABULOS reușit în ultimele patru secunde, de la distanță mare și peste Kodi Justice.
La 53-55 baschetul se trăiește în picioare la Sibiu. Chiar și așa, Kuti își continuă prestația pe minus și mai ratează un coș de la distanță, după o servă a lui Ivanov. Uță marchează în continuare, dar avanseză și cu faulturile, ajungând la a patra greșeală, fără ca Rinkevicius să îl schimbe. La 57-62 vine și finalul prestației pentru pivotul sibian, acestuia fiindu-i fluierat târziu un blocaj făcut greșit.
„Haos” e cuvântul de ordine pe final, când oboseala a pus stăpânire pe fețele, mintea și încheieturile baschetbaliștilor sibieni. Eforturile de revenire ale lu Threatt au fost anihilate de aruncările necontrolate, recuperările nefăcute sau liberele nebăgate în coș ale colegilor săi, astfel că e complicat să câștigi cursa cu un singur piston funcțional.
Olah iese și el cu cinci greșeli, iar pe final arbitrii au mai pus câteva decizii la această prestație cu miros urât, transformând pașii lui Polyak în fault.
Iar când e să fie rău, e rău până la capăt. După ce că lotul e subțire, un străin în plus nu a fost adus, iar Gavriloaia e încă în convalescență, pe final mai vine și o cădere a lui Barro, posibil împins, care îl scoate din teren pe acesta cu o mână lipită de corp și cu o imagine care poate să însemne imposibilitatea de a juca în meciul decisiv.
Un final în care nu ai pivot, iar multe aruncări sunt scăpate de sub control, nu poate aduce decât o înfrângere, în cazul lui CSU Sibiu cu scorul de 69-74.
Oboseala s-a simțit în prestația ambelor echipe, iar transpirația apare tot mai devreme pe maiourile acestor băieți. Multe ratări din situații care altădată se rezolvau de la sine și destul de multă întâmplare în joc. La Voluntari se va da asaltul final, iar CSU Sibiu și CSO Voluntari se vor vedea pentru ultima oară înaintea vacanței. Pe luni!
