Mediașul a trecut în ultimii ani de la extaz la agonie și din nou la extaz. După 78 de ani de activitate neîntreruptă, Gaz Metan părăsea în 2022 scena fotbalistică românească falimentând în plină ediție a Superligii. Penalizată cu zeci de puncte, ”lupii negri” au încheiat sezonul 2021/2022 al primului eșalon cu -38 de puncte dar la Mediaș nu s-a pierdut timpul cu procese de identitate, orgolii sau planuri de viitor nefezabile.
ACS Mediaș a apărut în vara anului 2022 ca un proiect creat de foști jucători, suporteri, investitori în jurul fostei academii de juniori a Gazului. Cu jucători locali și din împrejurimile Mediașului dar și juniori de perspectivă, ACS Mediaș a promovat din primul sezon după o luptă cot la cot cu Inter Sibiu și un baraj de poveste cu campioana județului Harghita.
5000 de suporteri au aplaudat victoria categorică a favoriților la returul de pe stadionul ”Gaz Metan” sărbătorind alături de jucători promovarea în Liga a III-a. O asistență comparabilă cu a altor echipe de tradiție care au repornit din ligile inferioare în urma unor falimente, în anii trecuți.
Despre cum au îmbrățișat suporterii din Mediaș noua echipă a orașului, care nu folosește deocamdată numele ”Gaz Metan” sau vechea siglă, am vorbit cu fostul lider al galeriei ”lupilor”, Paul Plăiaș, revenit de curând la cârma peluzei.
Sportul Sibian: Cine e Paul Plăiaș și cum ai ajuns prima dată pe stadion la un meci al Mediașului?
Paul Plăiaș: Te salut, sunt un simplu suporter ca toți cei care înteleg ce înseamnă să susții doar echipa locală. Prima prezență pe stadionul nostru a fost în 2001-2002, la un meci de Cupă, Rapid Bucuresti – FC Bihor, scor 5-0, neștiind ce caut eu pe acolo, nici nu imi aduc aminte cum am ajuns pe stadion, la 11-12 ani. M-am trezit în galeria celor de la Oradea,
care aveau toată tribuna a II-a (cea acoperită, azi). Pe atunci era una mică, cu sigla clubului pe mijloc. Prima deplasare a fost, cred, tot în acel an, la Oradea, cadou de ziua mea. Țin minte că atunci ne-au bătut cu 1-0 printr-un gol marcat de Turcu, daca nu mă înșel, din penalty.
SS: Cum era galeria în perioada în care erai copil, cum era atmosfera din tribune și care erau adversarii/derby-urile care atrăgeau public numeros?
PP: În acea vreme, ca peste tot în țară, tribunele și peluzele erau pline, toată lumea era modestă, simplă, fericită, atmosfera meciurilor în oraș se simțea cu 3-4 zile înainte, toată lumea se mobiliza, toți cântau pe stadion, multe steaguri, bannere, chiar dacă pe acea vreme erau mai slăbuțe din punct de vedere calitativ, oamenii puneau mult suflet pentru echipa locală. Indiferent de adversar, publicul era numeros, peste tot în țară, fie liga 1 fie liga 2.
SS: Când ai început să mergi constant în galeria Mediașului și care a fost implicarea ta de-a lungul timpului?
PP: Constant am început să merg cam din 2003, de când a luat Rapidul ultimul titlu de campioană. Atunci era o onoare pentru un întreg oras să vină la Mediaș echipe cu renume, campioane și cu istorie în spate, nu era așa ură ca acum.
Am început să mă implic mai mult în galerie de îndată ce am căpătat experiență. Pe atunci eram în spate, în prima linie erau veteranii, ultrașii, ca și acum, în mod normal, apoi cu timpul, după prezențe atât acasă cât și în deplasare, cei mari m-au luat jos lângă ei și de atunci mi-a intrat acest fenomen în sange.
Pe la sfârșitul anilor 2000, majoritatea celor ce au condus galeria au plecat la muncă în străinătate, și am ajuns noi, 3-4 băieți tineri, să ducem steagul mai departe, să ne ocupăm de organizare, de steaguri, bannere, asta se întâmpla cam din 2007-2008 când am promovat în prima ligă.
SS: Ai ales modul ultras ca formă de manifestare pe stadion. Ce înseamnă asta pentru tine? Sunt principii care te definesc și în viața de zi cu zi?
PP: Am ales modul ultras după ce am înțeles ce înseamnă să susții echipa locală. Am fost prezent în mai multe peluze din țară să văd cum se manifestă fenomenul Ultras, urmăream meciurile la tv doar pentru atmosfera din tribune și ce m-au inspirat de mic au fost derby-urile Steaua – Dinamo, pe mine mă interesa duelul din tribune nu jocul din teren.
Ultras e un mod de viață, e o religie în rândul suporterilor, e un sentiment aparte când încerci să dai totul pentru echipa ta, așa cum cei de pe teren dau totul pentru tine. Noi luptăm pentru ei, ei luptă pentru noi, e un fenomen care se resimte și la nivelul gazonului.
SS: A fost o perioadă în care te-ai retras din galerie. Povestește-ne care au fost motivele și cum s-a petrecut revenirea.
PP: A fost o perioada în care am simțit că nu mai pot, am cedat, mă zbăteam foarte mult, simțeam că eu le fac pe toate. Aproximativ doi ani am stat în umbra galeriei să văd cum se manifestă, cum se mișcă, și sunt două motive pentru care am decis să revin în galerie.
Primul motiv a fost acela că băiatul alături de care am fost în fruntea galeriei între anii 2007-2010 s-a întors acasă, iar al doilea motiv este legat de grupul Ultra Med, băieți cu vârste cuprinse între 16-22 de ani (cu aproximatie) care au progresat foarte mult în lipsa mea, atât din punct de vedere vestimentar (Ultras) cât și prin steaguri, bannere, tricouri, cântece. Pe lângă ei, sunt 3-4 copii mai tineri care-și pun toată alocația în crearea steagurilor. Exact așa cum am fost noi, așa sunt ei. Acești copii sunt viitorul galeriei noastre, așa cum ne dorim ca peste tot în țară să fie la fel.
SS: Gaz Metan a dispărut în doar câteva luni, direct din Superligă, fără ca nimeni să poată face ceva. Comunitatea, foști jucători, antrenori, oameni de fotbal s-au mobilizat rapid, au creat o nouă echipă care a promovat în Liga a III-a după doar un an. Cum privesc suporterii medieșeni noua echipă?
PP: Gaz Metan era în comă de mulți ani, unii au știut, alții mai puțin. Gaz Metan a fost ca o casă fără stăpân, cine a intrat în ea a luat tot, și-a făcut de cap. Părerea mea e că dacă se facea un audit sau un control mai amănunțit din partea unor factori de decizie, prin 2018-2019, Gazul ar mai fi existat acum, însă s-au făcut multe transferuri fără rost, multe salarii mari, comisioane, toate au fost cu ideea că Romgaz va da bani și fiecare a muls bani de la club. Până la urmă, sponsorul oficial nu a mai dat bani și toți au ramas cu buza umflată.
La Mediaș tot timpul au existat oameni de fotbal, tot timpul s-au găsit soluții pentru fotbalul local iar apariția noii echipe a creat isterie în oraș, asta s-a vazut la fiecare meci din Liga 4 unde erau prezenți sute de oameni, indiferent de adversar.
Asta s-a văzut la Sibiu când a fost meciul cu Inter, s-au deplasat sute de medieseni, la Gheorgheni au fost aproximativ 200, iar la meciul retur pe stadionul Municipal au fost prezenți în tribune undeva la 5000 de oameni.
Acest nou proiect are la baza lui o academie de juniori, undeva la 400, iar echipa mare este formată în mare parte din jucători locali, ceea ce înseamnă foarte mult pentru cetățenii orașului. E un motiv să vină la meciuri în număr cât mai mare pentru că pe teren sunt copiii lor.
SS: Cum a fost sezonul în Liga a IV-a? Credeai că Mediașul poate câștiga lupta pentru promovare cu Interul?
PP: Sezonul ligii a 4-a a fost unul foarte lung și plictisitor în unele momente, asta din cauza rezultatelor, pentru că ne rugam cu toții să se sfârșească odata meciurile că să jucăm barajul pentru a promova.
Am crezut tot timpul că putem învinge Interul pentru că la Mediaș tot timpul au fost oameni de fotbal, oameni care mănâncă fotbalul pe paine, care au urmărit adversarul, tactica, strategia și tot ce au văzut la ei au format la noi ceea ce ar putea învinge echipa adversă.
SS: Care sunt șansele ca brandul Gaz Metan să fie recuperat?
PP: În primul rând trebuie să ne recuperăm stadionul, sponsorii din anii trecuți să fie lângă echipa noastră, lângă copiii Mediașului, apoi să ne gândim la brandul Gaz Metan.
Dacă toți aceștia se vor alătura, parerea mea este că în 2-3 ani, vom putea recupera brandul, căci se tot discută cu avocați, se vor șterge de pe foaie ceva datorii și, probabil, să rămână clubul Gaz Metan cu 1 milion euro datorie și cred că s-ar putea găsi o soluție pentru a fi achitată această sumă.
SS: Ce urmează pentru tine și brigada voastră? Care e direcția pe care vreți să o urmați (susținere, sector ocupat, acțiuni)?
PP: Urmează un nou sezon, un nou pariu atât pentru noi cât și pentru echipă. Vor fi multe finaluri de meciuri în care ne vom bucura împreună.
Vom rămâne în sectorul galeriei fiindcă noi dorim să îi avem pe acei copii lângă noi, să îi creștem în spiritul Gazului, iar când va veni acel moment în care nu vom mai putea, sa avem cui preda steagul.
